Afișări de pagină luna trecută

miercuri, 4 iulie 2012

dreptul tau

dreptul tau. ce tare suna acest cuvant si cat de fals.
de fapt ce este acela un drept. in principiu este o expresie gasita de foarte multa vreme, care mananca din marginile universului nostru, incercand sa ajunga acolo unde ne va inghiti si pe noi.
sa fim intelesi de la bun inceput; dreptul nu este ceea ce se numeste, mult mai adanc si intelept " dat"
este un dat al tau acela de a te naste pe aceasta lume. intelegi tu?
nu este un drept, este un dat. este un dat al fiecaruia dintre noi, acela de a vedea. nici aici dreptul nu are a face.
sau acela de a auzi, sau acela de a respira..... multe lucruri care in fapt alcatuiesc armata data tie ca sa poti sa te lupti cu aceasta lume in care ai aparut tu, vanatorule, tinere cuceritor, sunt ale tale si numai pentru tine.
ti s-a dat tie sa te nasti, sa traiesti, sa iubesti, sa suferi, sa te bucuri, sa ai copii, sa mori.
acestea nu sunt drepturi, dupa cum camasa de pe tine nu este totuna cu pielea ta.
lumea insa, dusmanul tau care nu va vedea niciodata cu ochi buni aceasta trecere a ta pe aici, caci inainte de a intelege ca ea, lumea exista prin tine , prin mine, se crede ca fiind dinaintea ta si ramanand cu mult dupa tine.
lumea se vrea insasi a ei zeita, insasi al ei dumnezeu.
poate si pentru ca asa a fost facuta de catre cei dinainte.
 lumea s-a creat pe sine cu grija, din infrangerile si invatamintele confiscate de la toti cei dinaintea ta. imi imaginez cateodata lumea ca pe o imensa biblioteca in care stau inghesuite pe rafturi inalte pana la cer, carti cu vietile faptele, luptele, gandurile si temerile tuturor celor dinaintea noastra.
si ca in aceasta biblioteca exista inca si mai multe rafturi goale, care asteapta avide tomurile in care ne vom dizolva si noi cu totul, spre folosinta ei ca lume.
prima arma pe care lumea ti-a pus-o la dispozitie pentru a te infrange mai usor, a fost cuvantul. vorbirea . si cele alaturate sub aceasta umbrela. o otrava care este atat de puternica incat undeva se zice" si muntilor daca veti porunci, acestia se vor misca". cata minciuna. apropo, si minciuna este tot o vorba, nu? este reflexia perversa care da impresia luptei de idei cu ceea ce s-ar numi adevar spus.....
apoi , dupa ce lumea s-a convins ca aceasta arma ti-ai pus-o la braul la care vei pune atatea altele, ti-a mai dat repede inca una: obstacolul scolii, a cunoasterii ei, a lumii. de parca asta ar fi posibil vreodata. stii, in vremuri de mult apuse, unii care chiar au castigat o batalie cu lumea lor, au scris pe o barna mare de piatra, ca sa-ti fie tie si mie de invatatura:"γνῶθι σεαυτόν" adica, cunoaste-te, caci doar aceasta face sens. doar la asta ai access. restul este doar durere, cenusa, renuntare, final.
lumea nu poate fi cunoscuta si la ce ti-ar folosi fie si numai gandul ca ar putea fi? vanatorule- prada se vaneaza, nu se intelege. femeia se cucereste. se iubeste, nu se intelege. copii se fac, si cresc, se iubesc, nu se inteleg.
intelegi tu? cum este sa faci apel la diavol pentru a-l putea explica.
deci dupa limba si cunostere, lumea iti da un alt temei pentru a te rapune: dreptul.
tot ceea ce ai mostenit dintru inceput,  este transformat in aceasta lume intr-un drept. 
facandu-te sa crezi ca de fapt de la ea este. 
caci dreptul, desi se defineste ca fiindu-ti aplicabil si tie, iti este in fapt numai opozabil.
lumea a creat dreptul tau la viata. 
uzurpand in fapt datul tau de a te naste.
a creat dreptul tau la libertate. 
la fel uzurpand acest dat al tau, caci nici o fiinta, nu numai tu si cei asemenea noua, ci orice fiinta se naste libera, fara ca acesta sa fie un drept dat de cineva. dreptul de a fi fericit, de a iubi, de a striga, de a auzi, a vedea, a respira si cate si mai cate.
in urma cu multe multe ere, inaine ca tu sa poti sa vorbesti in numele tau si despre tine, altii, cei mai lasi dintre oameni, au facut acest drept. si in numele tau cel de acuma, aceia au cedat din datul lor, pentru a crea lumea. 
si pentru asta, pentru ca aceasta sa fie in regula, au mai folosit si celelalte doua arme : au creat cuvinte si tipuri de cunoastere care sa ajute in crearea dreptului. care ti se aplica si tie azi. si mie. 
tuturor, chiar si celor care se cred deasupra, alaturi sau dincolo de el.
dreptul acestei lumi inseamna de fapt consfintirea, prin cedarile tuturor celor dinaintea ta, si in numele tau, a uzurparilor succesive si a infrangerilor scrise in cartile ce stau cuminti, inghesuite pe rafturile inalte pana la cer.
ti s-a spus pe rand ca ai dreptul sa ai un zeu sau mai multi...... ti s-a spus ca aia nu este sau ca dimpotriva aia este dreptul tau.
te-au legat la ochi si te-au luat de mana sa te duca in viata ta proprie. 
ti-au astupat urechile si ti-au pus muzica lor, pentru a nu-ti mai auzi propriile ganduri. 
te-au facut sa vorbesti pentru a-ti tine gura ocupata. 
si mana. ti-au dat niste incaltari grele ca sa-ti faca drumul insuportabil, sa vrei ca lucrurile sa se sfarseasca mai repede, indiferent de rezultat.
te fac zi de zi sa-ti doresti sa fii lasat in pace chiar deposedat de toate daturile tale.
te invata sa minti pentru a-ti fi mai bine, stiind ca aceasta otrava te va transforma. ca te vei minti si pe tine ca sa te poata invinge.
te invata in carti cum este iubirea, ca sa nu mai ai timpul si rabdarea necesara de a ti-o descoperi singur, caci ti-a fost data. 
iti croiesc drumul pe care sa o apuci, avandu-l drept arhitect al acestui drum pe unul numit Procust.
i-au facut pe zei sa semene cu tine caci in acest fel vei accepta infrangerea , plangandu-ti de mila in timp ce ea, lumea se bucura.
ajunge, vei zice, ce stie lumea despre mine? ce-i pasa lumii de mine? caci eu sunt un nimic pentru lume.
iata, voinicule, ce bine te predai singur.... caci nimic nu este pe lume mai important pentru tine ca si pentru lume, decat tu. 
venind aici ti-ai facut sungurul cadou pe care ti-l puteai face caci iti era dat. 
si lumii i-ai facut acest cadou. numai ca lumea, inainte de a-ti fi recunoscatoare, te anihileaza. pentru a nu intelege ca tu esti lumea si nu invers. ca dreptul tau este datoria sa si nu invers. 
ca datul tau nu este drept si pentru el nu trebuie sa lupti.
sa ne intelegem odata. pentru viata nu lupti. 
nu negociezi. nu, nicidecum.
viata iti este data si iti va fi luata. 
asta este sigur. restul , lumea are grija sa-l umple cu de toate. ce poate fi mai absurd ca lumea sa-ti poata lua tie viata? ca lumea sa-ti dea dreptul la libertate, de parca ar avea de unde?
 vrei sa-ti spun drepturi inventate de lum pentru ca tu sa i te supui intrutotul:
dreptul de  cetatenie? o mai mare absurditate ca acea nu mai exista
dreptul la nediscriminare?
dreptul la sanatate
dreptul la dreptul de a munci? stii desigur, ca munca a fost introdusa in lume ca blestem. de catre lume. si ca acum aceasta munca este poate cel mai mare piedestal pe care multi dintre noi doresc sa se afle. si pentru asta fac orice. fac totul.
dreptul la avere. ei spun, in limba lor, ca a fi si a avea sunt verbe auxiliare. eu cred ca a fi este singurul verb fundamental iar a avea este verbul fundamental inventa de aceasta lume. si ca sa nu se vada, le-au pus in aceeasi cutie.
au creat un zeu. apoi mai multi. te-au pus sa te inchini la el, fata a-ti spune ca acesat este un drept al tau, sau o datorie. asa ai crezut ca este bine. treptat acesti zei s-au ridicat si prin grija si frica ta, deasupra ta. si atunci si-au facut datoria fata de lumea care i-a creat: ti-au dat legi, drepturi.
creaturile plasmuite de tine, prin curajul sau frica ta, prin bucuria sau dragostea ta, prin viata ta insasi, au sfarsit prin a-ti da drepturi tie, vanatorule.
pentru ca acuma ei sunt lumea, chiar si dincolo de ea.
aaa, si sa nu uit>
ai dreptul sa inveti la scoala
ai dreptul sa mergi la munca
ai dreptul sa votezi
ai dreptul sa platesti taxe
ai dretul sa imprumuti bani si sa faci comert
ai dreptul sa te duci in vacanta
ai dreptul chiar sa si faci din cand un pic de scandal. strict legiferat de ei.
uneori insa arunci acest drept la gunoi si te exprimi singur
strigi, canti, urli.....
atunci ei toti se ingrozesc, se ascund, vin apoi ca niste catelusi langa tine, gudurandu-se , aratandu-ti buna lor intentie, pandind momentul cad tu, beat de victoria iluzorie obtinuta vei fi obosit si ei vor readuce lucrurile la normal.
 dandu-ti alte drepturi... mai bune, mai frumose, mai umane.....doar doar sa te infranga.........
dar despre infrangeri si alte lucruri data viitoare
ps. cred ca alaturi de imaginea " celui mai bun dintre oameni", pe care acestia l-au pus sa stea pe o cruce cu piroane in maini si batut pana la sange, asta doar ca sa ne apere drepturile, 
o alta imagine la fel de dramatica prin insemnatatea ei, este aceea a femeii care are in mana o balanta, are tot ceea ce ii trebuie ca sa apere dreptul meu, al tau, al nostru, insa ca intr-o suprema bataie de joc, este legata la ochi....
stiu ce vei spune...as vrea sa stiu insa ce gandesti












Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu